Cum am ajuns până aici

Ani de zile am trimis pachete de haine şi alimente cu ajutorul unei fundaţii amicale la Sovata, şi am dorit să-l cunoaştem personal familiile.

Când am depus pachetele am început să vorbim despre viaţa oamenilor din Sovata. După o lungă perioadă de pregătire am venit la Sovata în 2001 cu un autobusul companiei Connexion din Haga, condus de şoferul Cees Walder.

A fost o călătorie de neuitat!. Mulţi dintre noi au fost şocaţi de situaţia tristă, cum trăiau oameni: pereţi din beton goale, camere mici, wc şi duşuri comune, căsuţe din chirpici cu 1-2 încăpere, să nu mai vorbim de ferestrele sparte şi acoperiş.
Puţine electrocasnice, şi deseori puţine alimente şi haine. Supă subţire, o bucată de pâine, cartofi, ceapă, morcovi, sau varză este mâncarea.

Şi încă n-am vorbit despre îngrijirea medicală.

Şi acolo am fost noi, frumos îmbrăcaţi, cu burta plină, gândind la casa noastră dotat cu frigider, televizor, cuptor cu microunde, calculator şi cu u pat cald şi comfortabil. Ne-a fost ruşine.

După o săptămână ne-am dus acasă foarte mişcaţi de cele văzute. Ne-a fost greu să reluăm viaţa de dinainte. Am discutat cele văzute între noi, cu prieteni şi cu cei care aduc pachetele la Sovata în fiecare an.

În fiecare an tot mai mulţi oameni au vizitat oraşul Sovata, ca să se convingă de situaţia de acolo. Această echipă a devenit din ce în ce mai mare în fiecare an, unii au revenit în fiecare an formând baza echipei.
Discuţiile au devenit tot mai personale şi am realizat că suntem interesaţi şi preocupaţi de aceiaşi problemă.

Aşa am avut idea să ne unim sperând să realizăm mai mult decât individual, să organizăm mai bine acţiunile.

Infiinţarea unei fundaţii a dovedit a fii mult mai complicat decât am crezut.

Trebuia să discutăm şi să rezolvăm multe: Ce trebuia făcut, Ce avem voie să facem? Legislaţia, impozitele, notarul, camera de comerţ, deschiderea unei cont de bancă, numele fundaţiei, cine face parte din conducerea fundaţiei? Regulamentul de bază a fundaţiei. Pe scurt: aveam multe de făcut.

Cele mai importante lucruri : să fim sinceri şi deschişi. O fundaţie care oferă sponsorilor şi donatorilor o imagine clară despre planuri, realizări şi cel mai important: unde şi cum au folosit bani?

Cu multă muncă în 16 august 2007 din "echipa din autobus" a format sa format oficial fundaţia Stichting Ondersteuning Sovata , pe scurt SOS, met als bestuur:
Yvonne Willebrands
(preşedinte/secretar),
Coby Teuben (vice-preşedinte) şi
Dan Kleefkens (casier).

Forţele - bani, idei, voinţa - vor fi unite pentru a atinge scopul :
să ajutăm oameni să creeze o viaţă mai decentă.

Website Stichting Ondersteuning Sovata (c) 2007 - 2010 hosted by DataLink